|
|
Managementul conflictului �n organizația școlară
- autor
Popescu Alexandrina Mihaela
|
|
|
|
|
 |
��Introducere |
���Societatea rom�nească �n general, și sistemul său de �nvățăm�nt, �n special, au fost supuse la schimbări majore și semnificative �n ultimele două decenii. Modificările de cele mai multe ori contradictorii prin schimbările politice au adus de fiecare dată schimbări și la nivelul politicilor educaționale ceea ce a pus o presiune considerabilă asupra organizațiilor școlare din Rom�nia. Schimbarea nu este ceva nou, �nsă complexitatea și ritmul fără precedent din prezent sunt o noutate. Analiz�nd organizația școlară prin prisma teoriilor elaborate de teoreticienii și practicienii domeniului ne putem �ntreba: Ce este schimbarea și cum se produce ea �n organizația școlară? Care sunt factorii care generează schimbarea și rezistența la schimbare? Cum pot fi gestionate conflictele �ntr-o perioadă de schimbare organizațională?
���Școala ca organizație care �nvață trebuie să-și dezvolte și să-și cultive capacitatea de a �nfrunta situațiile negative, stările conflictuale. O organizație care �nvață va transforma erorile, stările conflictuale �n ocazii de a �nvăța. "Forța unei organizații nu se verifică doar prin posibilitatea de a produce rezultate optime la un moment dat, ci și prin capacitatea ei de a angaja schimbări pe termen lung. Capacitatea de schimbare devine, de aceea un indicator semnificativ pentru forța și sănătatea organizației"(E. Păun, 1999,10).
���Școala rom�nească a traversat o perioadă profund reformatoare și astăzi ar trebui să ne aflăm �n faza �n care ar trebui să se producă o anumită așezare, mai ales la nivelul �nvățăm�ntului preuniversitar. �nsă din perspectiva managementului schimbării �n continuare există �n organizația școlară o cvasiopoziție care constituie sursa unor stări conflictuale de fond �ntre cadrele didactice conservatoare, cadrele didactice moderate și adepții unor schimbări radicale, rapide (de obicei care ocupă funcția de manager).
���Școala este terenul propice pe care se cultivă teoriile referitoare la �nvățare și la schimbare. Pentru că profesorii sunt capabili să �nvețe permanent, ei ar trebui să fie cei care să știe să stea pe valul schimbărilor și să vadă ritmul schimbărilor ca pe oportunități și nu ca amenințări. Dacă vrei să ai control asupra schimbării, dacă vrei să te schimbi, �ncearcă să �nveți.
����n general, schimbările organizaționale sunt considerate surse de conflicte funcționale/benefice pentru organizația școlară.
���Conflictul �n organizația școlară trebuie abordat țin�nd seama de caracterul particular al activităților desfășurate �n școală, activități distincte și independente �n același timp: una este activitatea managerial administrativă, reglementată de logica organizațională și cealaltă pedagogico-educațională structurată conform logicii pedagogice. �n planul organizașional, pe care este centrat și studiul nostru, distingem membrii staffului managerial-directori, directori adjuncți, șefi de catedre, membrii ai organismelor de conducere a școlii, toți aceștia �n dublă calitate, de profesor și manager. La aceștia se adaugă personalul administrativ. �n organizația școlară se produc incontestabil toate tipurile recunoscute de conflicte interpersonale, intergrupale, intragrupale, grup-individ.
���Nu există o rețetă minune, general valabilă pentru gestionarea conflictelor. Trebuie să acceptăm că stările conflictuale sunt o realitate �n organizațiile școlare, dacă le vom ignora �n continuare ele nu vor dispărea, cel mult se vor croniciza �n timp. �n �ncercarea de a �mbunătăți contextul organizațional al școlii este necesar să se dezvolte o abordare interdisciplinară de rezolvare a stărilor conflictuale. Școala trebuie să se �nscrie �ntr-un proces de auto�nvățare organizatorică, pentru a �ndepărta tendințele ei de a deraia de la reforme.
��� Pentru practica organizațională a școlilor din Rom�nia domeniul rezolvării conflictului este un domeniu �n curs de apariție, de unde și dinamica extrem de mare prin care se caracterizează.
���Argumentele pe care le aducem �n favoarea actualității, oportunității și fezabilității studiului�n domeniul mamagementului conflictului au fost identificate �n urma unor constatări și aprecieri generale privind dezvoltarea organizației școlare enunțate �n cadrul comunității pedagogice științifice, dar și personale:
���-Constatarea neconcordanței dintre abordarea teoretică a conflictului și practica organizațională: �n țara noastră sunt puține studiile teoretice privind fenomenele conflictuale din organizația școlară, �n schimb, �n plan practic, fără a fi clare definite mecanismele de declanșare și desfășurare a conflictelor, managementul conflictului este tot mai larg acceptat de actorii sociali ai școlii;
���-Studiul conflictelor și al gestionării lor impun o perspectivă multifuncțională at�t �n plan teoretic, c�t și �n plan practic;
���Managementul conflictului la nivelul organizației școlare, reprezintă zonă operațională de intersecție a cercetării pedagogice cu teoriile conducerii și cu psihologia socială și organizațională.
���Prin lucrarea de față ne-am propus să aducem o contribuție utilă și relevantă la practica existentă a managementului conflictului �n organuzația școlară. |
| Autoarea
|
| __________________________ |
Didactica domeniului și dezvoltări �n didactica specialității
-�ntre �ntrebări și răspunsuri-
- autor
Popescu Alexandrina Mihaela
|
|
|
|
|
|
��Introducere |
���Lucrarea Didactica domeniului și dezvoltări �n didactica specialității �ntre �ntrebări și răspunsuri analizează din perspectiva didacticii moderne acțiunea de predare-�nvățare-evaluare, precum și cadrul optim de realizare a pregătirii viitorilor profesori. Prin conținutul ei, lucrarea oferă cadrelor didactice din �nvățăm�ntul universitar care predau disciplina Didactica domeniului și dezvoltări �n didactica specialității modele și sugestii privind repere conceptuale ale curriculumului și implicațiile acestuia �n Didactica domeniului, competențele și dezvoltarea curriculară, dimensiuni ale metodologiei didactice �n Didactica domeniului, noi sensuri pentru evaluare �n Didactica domeniului, cadru de referință al proiectării �n Didactica domeniului. Astfel sunt conturate coordonatele unui instrument didactic cu valoare praxiologică pentru formarea inițială a profesorilor.
���Colaborarea cu cadrele didactice din �nvățăm�ntul universitar, �n desfășurarea diferitelor acțiuni de formare inițială și continuă, a conturat tot mai clar o convingere. Anume că, abordarea teoretică a problemelor specifice didacticii trebuie �mpletită cu experiența practicienilor, tocmai pentru a găsi soluții adecvate condițiilor concrete. Demersul propus valorifică studiul documentar actualizat, experiențe și reflecții proprii.
|
| Autoarea
|
| __________________________ |
Puncte de sprijin �n �nvăţarea
pedagogiei pentru studenţi – viitori profesori -
- autor
Popescu Alexandrina Mihaela
|
|
|
|
|
|
��Argument |
����ntr-o lume a schimbărilor profesorul de astăzi arată altfel dec�t cel de ieri, iar cel de m�ine va avea altă �nfăţişare faţă de cel de azi.
Cel care i-a decizia de a deveni profesor trebuie să fie conştient de itinerariul călătoriei de formare, care de cele mai multe ori e pe c�t de interesant pe at�t de dificil.
���Lucrarea vine �n sprijinul studenţilor care au luat decizia de a se �nscrie la Departamentul pentru Pregătirea Personalului Didactic pentru a deveni profesori, oferindu-le puncte de sprijin �n �nvăţarea Pedagogiei.
���Acest volum-suport pentru studenţi valorifică proiectul de cercetare cu tema „ Cognitivismul şi constructivismul – noi paradigme �n educaţie. Consecinţe asupra formării iniţiale a profesorilor, ca viitori actori �n spaţiul educaţional european”.
���
Structurarea lucrării s-a realizat �n concordanţă orientarea activităţilor universitare de predare şi �nvăţare pe student, centrarea acestora pe nivelul
de dezvoltare al studenţilor, utilizarea unor strategii activ-participativ, diversificarea tehnicilor de evaluare cu orientare pe performanţa studentului şi pe competenţele formate.
���Obiectivele, sarcinile de �nvăţare şi temele propuse au fost concepute astfel �nc�t studenţii – viitori profesori să se orienteze spre conceptele cheie ale pedagogiei , să asimileze proceduri, instrumente pentru �nţelegerea �n plan mintal a acestora şi pentru a cunoaşte ştiinţific realitatea educaţională, pe care să o interpreteze, să o argumenteze.
|
| Autorul
|
| __________________________ |
A deveni profesor constructivist
- autori: Elena
Joita (coord), Vali Ilie, Popescu Alexandrina Mihaela,
Ecaterina Sarah Frasineanu, Florentin Remus Mogonea, Mihaela
Aurelia Ştefan, Florentina Mogonea, Claudiu
Marian Bunaiasu
|
|
|
|
|
| __________________________ |
Formarea pedagogica a profesorului.
Instrumente de invatare cognitiv - constructivista,
- autori: Elena
Joita (coord), Vali Ilie, Popescu Alexandrina Mihaela,
Ecaterina Sarah Frasineanu, Florentin Remus Mogonea, Mihaela Aurelia Ştefan, Florentina Mogonea, Claudiu
Marian Bunaiasu
|
|
|
|
|
| __________________________ |
Profesorul si alternativa constructivista a
invatarii. Material-suport pedagogic pentru studentii-viitori
profesori
- autori: Elena
Joita (coord), Vali Ilie , Popescu Alexandrina Mihaela,
Ecaterina Sarah Frasineanu, Florentin Remus Mogonea, Mihaela
Aurelia Ştefan, Florentina Mogonea, Claudiu
Marian Bunaiasu
|
|
|
|
|
| __________________________ |
Pregatirea pedagogica a studentilor.
Sarcini si instrumente de invatare independenta,
constructivista. Pedagogie. Managementul clasei de elevi
- autori: Elena
Joita (coord), Vali Ilie , Popescu Alexandrina Mihaela,
Ecaterina Sarah Frasineanu, Florentin Remus Mogonea, Mihaela
Aurelia Ştefan, Florentina Mogonea, Claudiu
Marian Bunaiasu
|
|
|
|
|
|
��Introducere
(format pdf) |
| __________________________ |
Strategii constructiviste in formarea
initiala a profesorului
- autori: Elena
Joita (coord), Vali Ilie , Corneliu Novac , Popescu Alexandrina Mihaela
, Ecaterina Sarah Frasineanu, Florentin
Remus Mogonea, Mihaela Aurelia Ştefan, Florentina Mogonea, Boboila Cristea
|
|
|
|
|
|
��
Introducere
(format pdf) |
| __________________________ |
|
|
|
|
�Cursurile cu frecventa,
ID sau FR
se desfasoara [...]
�Deschiderea cursurilor postuniversitare [...]
�Cursuri acreditate
pentru formarea
continua [...]
|
 |
|