D.P.P.D. Universitatea din Craiova
�
Portalul Departamentului pentru Pregatirea Personalului Didactic - Universitatea din Craiova �
�
rom ��fra ��eng
�





















METODICA ACTIVITĂȚILOR INSTRUCTIV-EDUCATIVE �N GRĂDINIȚA DE COPII
- autori: Florentina Mogonea (coord), Alexandrina Mihaela Popescu , Mihaela Aurelia Ștefan , Ecaterina Sarah Frăsineanu , Florentin Remus Mogonea


��
���Schimbările teoretice și practice din domeniul științelor educației impun, ca necesitate, formarea inițială �n concordanță cu noile paradigme educaționale, instructiv-educative, dar și perfecționarea continuă. Realizată sub forma oficială a parcurgerii treptelor de promovare sau, pur și simplu, ca o �mbunătățire permanemntă a metodologiilor, modalităților acționale, a stilului didactic, formarea continuă a cadrelor didactice reprezintă o prioritate, indiferent de treapta de școlaritate la care ne raportăm. Lucrarea se adresează, �n primul r�nd, profesorilor din �nvățăm�ntul preșcolar, care doresc să-și completeze cunoștințele teoretice și să-și �mbunătățească practicile educative curente, dar poate fi un ghid util și pentru cei care se pregătesc să devină profesori sau pentru părinții copiilor preșcolari.

FORMAREA COMPETENTEI DE AUTOEVALUARE LA ELEVII DE LICEU
- autor Florentina Mogonea


Coperta 1
Coperta 4
��P R E F A Ţ Ă
��� Conceptele evaluare şi autoevaluare suscită interes pentru mulţi dintre noi, indiferent de domeniul �n care ne desfăşurăm activitatea. Ne preocupă evaluarea acţiunilor umane, a soluţiilor propuse pentru problemele cu care ne confruntăm, a proiectelor noastre şi ale celor din anturajul nostru.
�� Sfera educaţiei articulează practic toate ipostazele evaluării, făc�nd posibil şi necesar un act evaluativ complex şi cu valenţe formative at�t pentru educatori, c�t şi pentru educaţi. Dată fiind importanţa evaluării, didactica modernă �i atribuie statutul de componentă a procesului didactic, alături de predare şi �nvăţare. De aceea, credem că o lucrare axată pe problematica evaluării/autoevaluării este de interes general pentru toţi specialiştii �n ştiinţele educaţiei şi pentru toate cadrele didactice. Aceasta, cu at�t mai mult cu c�t, din literatura pedagogică autohtonă, din ultimul timp, lipsesc lucrări fundamentale pe această temă. C�t despre autoevaluare, ea a fost tratată expeditiv sau chiar eludată din lucrările de pedagogie şi metodică, pierz�ndu-se din vedere faptul că o instruire autentică presupune, pe l�ngă evaluarea realizată de cadrele didactice şi autoevaluarea realizată de către elevi asupra propriei lor activităţi.
��Preambulul de mai sus nu este o simplă introducere �n problematica lucrării, ci şi un argument �n favoarea importanţei şi a relevanţei educaţionale a temei abordate. De altfel, premisa de la care porneşte autoarea este aceea că, deşi didactica modernă postulează faptul că elevul este subiect al educaţiei, �n practica educaţională actul evaluării este corelat numai cu personalitatea şi prestaţia didactică ale profesorului.
�� �n realitate, evaluarea şi autoevaluarea interferează permanent şi alcătuiesc un sistem complex cu multe implicaţii nu doar asupra demersului instructiv-educativ, ci şi asupra dezvoltării cognitive, afectiv-emoţionale şi comportamentale ale celor care sunt educaţi.
��Iată c�mpul şi problematica �n care autoarea a pătruns pentru a substanţializa una dintre componentele esenţiale ale procesului de �nvăţăm�nt – evaluarea, �n legătură cu care �l invocă pe Vasile Pavelcu, specialist al domeniului, care afirma: „Omul se naşte sub egida măsurii, a comparaţiei calitative şi cantitative cu alţii”. Ar fi util, spunem noi, ca, din c�nd �n c�nd, să mai dăm examen şi �n faţa propriei noastre conştiinţe.
��Conştientă de necesitatea autoevaluării, autoarea a luat �n studiu conceptul care a devenit fundamental şi prezent pe �ntinsul �ntregii lucrări. A folosit şi alţi termeni, corelaţi, care au ajutat-o să aprofundeze conceptul autoevaluare.
���n structura lucrării se disting două secţiuni: cea teoretică şi cea experimentală. Remarcăm faptul că, de la �nceput, �n capitolul I („Autoevaluarea �n contextul evaluării şcolare”) �ncearcă să surprindă raportul dintre evaluare şi autoevaluare şi reuşeşte să facă o caracterizare corectă a termenului. Tot �n cadrul acestui capitol, autoarea se ocupă şi de unele suporturi teoretice privind posibilităţi şi limite �n realizarea autoevaluării: subiectivitatea �n autoevaluare, competenţa de evaluare, condiţii sinequanon �n asigurarea succesului şcolar.
���n capitolul II („Autoevaluarea la v�rsta adolescenţei. Relaţia cu autocunoaşterea şi metacogniţia”), face trimitere la procese şi activităţi psihice fără de care autoevaluarea ar fi imposibilă. Este vorba de autocunoaştere, de imaginea de sine, de eul şi personalitatea, de evoluţia imaginii de sine �n ontogeneză etc.
��O subdiviziune aparte considerăm că este cea intitulată „Relaţia autoevaluare – metacogniţie”. Este vorba de două concepte care se află �n raport de biunivocitate şi care ar trebui să fie conştientizat de către fiecare cadru didactic, deoarece nu ne putem imagina o autoevaluare corectă fără stăp�nirea problematicii metacogniţiei şi fără valorificarea strategiilor metacognitive, �n relaţia cu elevii.
��Capitolul al III-lea, intitulat „Modalităţi de formare a competenţei de autoevaluare a elevilor liceeni” este o prezentare, preponderent teoretică, a metodologiei formării şi dezvoltării competenţei elevilor de a se autoevalua. Prin acest capitol, autoarea face trecerea către partea a doua a lucrării, cea experimentală.
��Partea a doua este destinată prezentării cercetării �ntreprinse, mai �nt�i proiectarea acesteia, apoi desfăşurarea ei, prezentarea, analiza şi interpretarea rezultatelor obţinute.
���n capitolul IV („Designul cercetării”) sunt prezentate �n detaliu şi ordonate sub forma unui itinerar de lucru: scopul şi obiectivele, ipoteza cercetării, variabilele independente şi dependente, eşantionul de subiecţi şi de conţinut, etapele cercetării şi metodologia acesteia.
���n cadrul părţii a doua, un loc important este ocupat de desfăşurarea cercetării, autoarea realiz�nd o prezentare detaliată, pe fiecare etapă a cercetării. Prima etapă este cea constatativă, structura şi conţinutul acestei etape dezvăluind faptul că autoarea cunoaşte lucrări care abordează cercetarea ştiinţifică psihopedagogică şi a valorificat cunoştinţele �n materie, oferite de autori străini şi autohtoni. �n etapa constatativă, s-a ocupat de eşantionul de subiecţi (constituit din elevi şi profesori) şi de elaborarea şi administrarea unor chestionare de opinii, at�t elevilor, c�t şi profesorilor. Au interesat-o opiniile elevilor privind autocunoaşterea şi autoanaliza propriilor posibilităţi, privind imaginea de sine, stima de sine, aprecierile elevilor privind nivelul lor de expectanţă, inventarierea opiniei elevilor privind metacogniţia. De la profesori a colectat opinii privind utilitatea autocunoaşterii şi autoevaluării, posibilităţile autoevaluative ale elevilor, valorificarea metacogniţiei de către profesori, �n activitatea cu elevii. Aici a realizat şi pretestul, veriga necesară a constatativului. Considerăm că a construit şi utilizat o strategie de investigaţie specifică acestei etape de cercetare.
��Este prezentat �n detaliu experimentul psiho-pedagogic, cu numeroase exemple din cadrul activităţilor desfăşurate cu elevii/profesorii. Astfel, eşantionul de conţinut este detaliat �n cadrul unui subcapitol („Programul activităţilor formative”). �n finalul capitolului V sunt prezentate evaluarea sumativă/posttestarea şi evaluarea la distanţă/retestarea, ceea ce a dat posibilitatea unor analize şi interpretări ale rezultatelor cercetării �n manieră comprehensivă, realizate �n capitolul VI. A comparat pretestul cu posttestul şi retestul, folosind metode statistice adecvate.
��Capitolul VII, destinat concluziilor finale, �ncheie logic un demers teoretic şi practic corect, concluziile fiind structurate �n trei seturi, �n funcţie de direcţia de acţiune urmată: concluzii privind eficienţa demersurilor teoretic şi practic-aplicativ �ntreprinse; concluzii privind dificultăţile, obstacolele, limitele �nt�lnite, specifice fiecărui component al binomului profesor – elev; concluzii, respectiv sugestii privind posibile modalităţi de acţiune ale binomului educaţional.
���n final, menţionăm c�teva dintre contribuţiile pe care lucrarea le aduce, ca rezultat al demersului teoretic şi aplicativ:
��- Clarificarea unor aspecte privind esenţa autoevaluării şi relaţia ei cu metacognitivul;
��- Descoperirea unor factori favorizanţi şi a unora obstacolanţi ai acestei activităţi;
��- Crearea şi utilizarea unor tehnici care pot fi productive pentru formarea competenţei de autoevaluare.
Autoarea
__________________________

PROFESORUL SI MANAGEMENTUL CLASEI DE ELEVI
- autor Florentina Mogonea


Coperta 1
Coperta 4
��ARGUMENT
��� Concepută şi structurată ca un instrument de lucru operaţional pentru activităţile de seminar, lucrarea reprezintă un auxiliar curricular destinat �n primul r�nd studenţilor de la toate facultăţile din cadrul Universităţii din Craiova, care urmează modulul de pregătire psihopedagogică iniţială, �n vederea profesionalizării didactice. �n acelaşi timp, prin conţinutul teoretic propus, prin sarcinile de lucru, itemii de evaluare/autoevaluare recomandate, lucrarea poate fi utilă tuturor celor interesaţi de problemele manageriale şi de leadership ale clasei de elevi.
��� Materialul suport �mbină �ntr-o structură coerentă aspectele teoretice legate de managementul clasei cu cele practic – aplicative, oferindu-le studenţilor posibilitatea de a exersa şi de a-şi dezvolta capacităţi şi competenţe implicite ale profilului managerial al profesorului – manager şi lider al clasei, prin punerea �n situaţii educaţionale diverse şi complexe.
��� Fiecare capitol are structura unui algoritm, cuprinz�nd:
��� •Obiective / competenţe vizate;
��� •Concepte esenţiale;
��� •Suport teoretic;
��� •Teme şi sarcini de autoevaluare, după fiecare secvenţă de elemente teoretice;
��� •Teme de reflecţie, ca viitori profesori;
��� •Situaţii – problemă propuse spre rezolvare;
��� •Bibliografie
��� Suportul teoretic propune conţinuturi ştiinţifice, prezentate �ntr-o manieră accesibilă şi sintetică, oferind totodată şi posibilitatea unor aprofundări, prin realizarea unor analize, sinteze, lecturi proprii. Graficele, schemele şi tabelele prezentate constituie o modalitate eficientă de organizare şi structurare a informaţiei, dar, �n acelaşi timp, oferă studenţilor modele de �nvăţare, prin intermediul reprezentărilor grafice.
��� Partea aplicativă, predominantă �n structura de ansamblu a lucrării, urmăreşte formarea profesorului – manager ca practician, dar şi reflexiv, capabil să sesizeze, analizeze, rezolve diferite situaţii educaţionale concrete.
��� Temele şi sarcinile de autoevaluare propuse spre rezolvare urmăresc aplicarea şi clarificarea conţinutului teoretic, dar şi exersarea unor competenţe necesare profesorului – manager. Ele solicită o rezolvare originală, creativă, dar fundamentată ştiinţific, descuraj�nd empirismul �n analiza şi rezolvarea unor situaţii educative.
��� Bibliografia recomandată, structurată pe două părţi: bibliografie obligatorie (marcată cu Bold) şi bibliografie opţională, recomandată pentru aprofundări, oferă suficiente sugestii pentru studiu, pentru aprofundări. Lucrarea cuprinde şi recomandări privind elaborarea portofoliului didactic de evaluare finală, oferind sugesti privind lucrările care pot fi elaborate �n contextul studierii disciplinei Managementul clasei de elevi.
��� Anexele din finalul lucrării reprezintă instrumente de lucru foarte utile, care pot fi valorificate �n cadrul seminarelor desfăsurate cu studenţii, pentru clarificare aspectelor teoretice şi pentru rezolvarea unor situaţii practice.
��� Cu speranţa că respectiva lucrare va contribui la formarea şi perfecţionarea profesională didactică, lansăm o invitaţie spre lectură tuturor celor care doresc să devină manageri şi lideri de succes ai clasei de elevi.
Autoarea
__________________________

A deveni profesor constructivist
- autori: Elena Joita (coord), Vali Ilie, Popescu Alexandrina Mihaela, Ecaterina Sarah Frasineanu, Florentin Remus Mogonea, Mihaela Aurelia Ştefan, Florentina Mogonea, Claudiu Marian Bunaiasu


Coperta 1
Coperta 4
__________________________

Formarea pedagogica a profesorului. Instrumente de invatare cognitiv - constructivista,
- autori: Elena Joita (coord), Vali Ilie, Popescu Alexandrina Mihaela, Ecaterina Sarah Frasineanu, Florentin Remus Mogonea, Mihaela Aurelia Ştefan, Florentina Mogonea, Claudiu Marian Bunaiasu


Coperta 1
Coperta 4
__________________________

Profesorul si alternativa constructivista a invatarii. Material-suport pedagogic pentru studentii-viitori profesori
- autori: Elena Joita (coord), Vali Ilie , Popescu Alexandrina Mihaela, Ecaterina Sarah Frasineanu, Florentin Remus Mogonea, Mihaela Aurelia Ştefan, Florentina Mogonea, Claudiu Marian Bunaiasu


Coperta 1
Coperta 4
__________________________

Pregatirea pedagogica a studentilor. Sarcini si instrumente de invatare independenta, constructivista. Pedagogie. Managementul clasei de elevi
- autori: Elena Joita (coord), Vali Ilie , Popescu Alexandrina Mihaela, Ecaterina Sarah Frasineanu, Florentin Remus Mogonea, Mihaela Aurelia Ştefan, Florentina Mogonea, Claudiu Marian Bunaiasu


Coperta 1
Coperta 4
��Introducere (format pdf)
__________________________








�Cursurile cu frecventa,
ID sau FR
se desfasoara [...]




�Deschiderea cursurilor postuniversitare [...]



�Cursuri acreditate
pentru formarea
continua [...]
�

Contact ��Legislatie ��Istoric
�